Peste un sfert dintre angajații din Uniunea Europeană s-au confruntat în ultimul an cu probleme de stres, depresie sau anxietate la locul de muncă. În contextul acestor statistici îngrijorătoare, UE a adoptat o directivă prin care îi va obliga pe angajatorii să ia măsuri pentru a proteja sănătatea mintală a angajaților.
Într-o lume în continuă schimbare, sănătatea mintală a angajaților a devenit o preocupare centrală pentru Uniunea Europeană (UE). Conștientizând impactul profund al sănătății mintale asupra productivității și bunăstării angajaților, UE a inițiat măsuri legislative pentru a asigura un mediu de lucru mai sigur și mai sănătos. Uniunea Europeană (UE) a pus în discuție o nouă directivă care vizează obligativitatea angajatorilor de a implementa măsuri concrete pentru protejarea sănătății mintale a angajaților. Această inițiativă vine în urma unor statistici alarmante care indică o creștere îngrijorătoare a cazurilor de stres, depresie și anxietate în rândul lucrătorilor europeni.
Statistici alarmante în ceea ce privește sănătatea mintală
Problemele de sănătate mintală afectează un număr semnificativ de persoane în cadrul UE. Un raport recent arată că 1 din 6 cetățeni europeni sufereau de probleme de sănătate mintală înainte de pandemia de COVID-19. În contextul muncii, în prezent, 1 lucrător din 4 se confruntă cu stres la locul de muncă în UE, iar costurile asociate lipsei de acțiune în acest domeniu sunt estimate la 600 de miliarde euro pe an, adică peste 4% din PIB.
Un sondaj realizat în șase țări europene a relevat că aproximativ 40% dintre angajați se confruntă cu un risc semnificativ de sănătate mintală precară. Aceste cifre subliniază nevoia urgentă de intervenție și de implementare a politicilor eficiente pentru protecția sănătății mintale la locul de muncă.
27% din lucrători erau afectați de stres, depresie sau anxietate în 2022
Potrivit unui raport publicat de Consiliul UE, în anul 2022, aproximativ 27% din forța de muncă a raportat probleme legate de stres, depresie sau anxietate. Cele mai importante cauze pentru care se întâmplă aceste lucruri sunt:
- Joburi prost plătite
- Locuri de muncă nesigure
- Joburi care nu oferă protecție adecvată lucrătorilor
Se pare că și creșterea nivelului de digitalizare, de robotizare și de utilizare a inteligenței artificiale la locul de muncă poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra condițiilor de muncă și, prin urmare, poate afecta sănătatea mintală a lucrătorilor. Astfel, tot mai mult angajați au început să se teamă că își vor pierde jobul în detrimentul inteligenței artificiale.
Sănătatea mintală joacă un rol important în productivitate, iar riscurile psihosociale întâlnite la locul de muncă pot afecta, la rândul lor, sănătatea mintală. Îndeosebi, factori precum munca precară, inclusiv locurile de muncă prost plătite și care nu oferă nicio protecție, pot cauza tulburări precum anxietatea și depresia.
49% dintre tineri nu au acces la sprijin pentru sănătatea mintală
Astfel, aproape jumătate dintre tinerii din UE (49%) au declarat nevoi nesatisfăcute în materie de îngrijiri de sănătate mintală, comparativ cu 23% din populația adultă. Vedem în acest sens că tinerii sunt mult mai vulnerabili în ceea ce privește depresia, spre exemplu, și simt nevoia de ajutor profesional specializat. Mai mult decât atât, aproape jumătate din populația tânără a UE nu beneficiază de acces la servicii de sprijin pentru sănătatea mintală. Potrivit unor estimări, peste 14 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani au avut o problemă de sănătate mintală în 2019. Iar pandemia de coronavirus nu a făcut decât să amplifice acest fenomen.
Datele compilate de OCDE pentru raportul „Health at a glance” (Sănătatea pe scurt) arată că, în mai multe state membre, numărul tinerilor cu simptome de anxietate și de depresie s-a dublat față de perioada anterioară pandemiei.
De asemenea, într-un raport recent, UNICEF afirmă că sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor din Europa, după accidentele rutiere. Acest fapt evidențiază disparitățile existente în cadrul sistemelor de sănătate și necesitatea de a oferi resurse adecvate pentru toate categoriile de vârstă.
Consiliul UE solicită luarea de măsuri pentru a aborda consecințele muncii precare asupra sănătății mintale
În lumina acestor date, Consiliul UE a emis o recomandare pentru statele membre de a lua măsuri specifice care să contracareze efectele negative ale muncii precare asupra sănătății mintale a angajaților. Printre propunerile menționate se numără dezvoltarea de programe de terapie și consiliere, precum și crearea unor politici de prevenire a burnout-ului.
Directiva propusă de UE ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care companiile abordează bunăstarea angajaților lor. În viitor, firmele vor fi obligate să ia măsuri proactive pentru îmbunătățirea stării mentale a angajaților. Aici vorbim atât de obligații în ceea ce privește protecția corespunzătoare la locul de muncă dar și acțiuni de a asigura consiliere psihologică și ședințe de terapie pentru angajați.
Această mișcare este văzută de către Consiliul UE ca un pas important spre recunoașterea sănătății mintale ca fiind la fel de esențială ca sănătatea fizică și subliniază angajamentul UE de a asigura condiții de muncă echitabile și sigure pentru toți cetățenii săi. Rămâne de văzut când aceste recomandări se vor translata și în inițiative legislative în țara noastră.
Articolul se bazează pe informații oficiale disponibile pe site-ul Consiliului UE și pe rapoarte recente din media. Pentru mai multe detalii, cititorii sunt încurajați să consulte sursele menționate.
