Anul 2025 a adus un val de modificări fiscale și legislative semnificative, care au impactat în mod direct modul în care operează companiile din România. De la ajustări în regimul de impozitare până la noi cerințe de conformitate și raportare, mediul de afaceri s-a confruntat cu o nevoie urgentă de adaptare. Pentru unele firme, aceste schimbări au reprezentat o povară suplimentară, în timp ce altele au identificat oportunități de optimizare și eficientizare.
1. Creșterea impozitului pe profit și modificări la regimul microîntreprinderilor
Una dintre cele mai dezbătute modificări fiscale a fost ajustarea pragurilor și condițiilor pentru regimul de impozitare a microintreprinderilor. Noua legislație:
- A redus plafonul pentru încadrarea ca microîntreprindere
- A restricționat posibilitatea de a opta pentru acest regim pentru anumite domenii de activitate
- A introdus un control mai strict asupra distribuirii dividendelor
Pentru companiile mici și mijlocii, aceste schimbări au dus la:
- Creșterea sarcinii fiscale
- Necesitatea de reconfigurare a structurii juridice sau fiscale
- Costuri suplimentare cu consultanța și conformitatea
2. Introducerea noilor reguli privind e-Factura și raportarea digitală
Implementarea sistemului e-Factura a devenit obligatorie în 2025 pentru toate tranzacțiile B2B. În paralel, autoritățile au introdus măsuri mai stricte de raportare electronică în timp real (RO e-Transport, SAF-T etc.).
Impactul asupra companiilor a fost mixt:
- Pozitiv, pentru firmele cu infrastructură digitală bine pusă la punct – care au putut automatiza procesele și îmbunătăți trasabilitatea;
- Negativ, pentru companiile care au trebuit să investească rapid în soluții software, instruirea personalului și consultanță IT.
În special IMM-urile au resimțit presiunea acestor cerințe, întâmpinând dificultăți în implementarea la timp a noilor sisteme.
3. Majorarea salariului minim și implicațiile în lanț
Creșterea salariului minim brut pe economie a generat efecte în cascadă:
- Costuri salariale mai mari, în special în industriile cu forță de muncă intensivă (producție, construcții, agricultură)
- Presiuni asupra grilelor de salarizare pentru a menține echilibrul intern
- Reevaluarea bugetelor de HR și a strategiilor de retenție
Pentru companiile mari, aceste ajustări s-au integrat mai ușor în bugetele anuale. În schimb, pentru multe firme mici, creșterea a venit într-un context deja marcat de inflație și volatilitate economică.
4. Reformele din Codul Muncii și impactul asupra relațiilor de muncă
Legislația muncii a fost actualizată pentru a include:
- Reguli clare privind munca la distanță (telemunca) și drepturile angajaților în regim hibrid
- Cerințe privind echilibrul dintre viața profesională și cea personală
- Proceduri noi privind evaluarea performanței și concedierile
Aceste reforme au adus:
- Claritate în aplicarea noilor modele de muncă
- Nevoia de revizuire a regulamentelor interne și contractelor de muncă
- Costuri administrative asociate cu alinierea la noile cerințe
5. Creșterea controalelor fiscale și presiunea pe conformitate
În paralel cu reformele legislative, autoritățile fiscale au intensificat acțiunile de control și monitorizare, cu un accent sporit pe:
- Verificarea aplicării corecte a TVA
- Tranzacțiile între părți afiliate
- Utilizarea abuzivă a regimurilor fiscale favorabile
Această tendință a determinat companiile să investească în:
- Audituri interne
- Sisteme de raportare financiară robuste
- Consiliere juridică și fiscală pentru prevenirea litigiilor
Adaptarea devine o competență esențială
Schimbările fiscale și legislative din 2025 au pus la încercare capacitatea de reacție a companiilor din România. Într-un climat economic incert și tot mai reglementat, flexibilitatea, digitalizarea și consultanța specializată au devenit atuuri critice pentru supraviețuire și dezvoltare.
Pentru viitor, companiile vor avea nevoie nu doar de reacție, ci de strategie fiscală și juridică proactivă, anticipând schimbările și construind structuri robuste care pot rezista presiunilor legislative constante.
