Impozitul pe profit – ce este și cum se calculează

Orice companie care desfășoară activități economice în România trebuie să înțeleagă modul în care funcționează impozitul pe profit. Deși, la prima vedere, pare simplu – o cotă de 16% aplicată asupra profitului – în realitate calculul este influențat de numeroase reguli fiscale privind veniturile impozabile, cheltuielile deductibile, pierderile fiscale și ajustările prevăzute de Codul Fiscal.

În acest ghid vei afla:

• ce este impozitul pe profit;
• cine trebuie să îl plătească;
• cum se face calculul impozitului pe profit;
• care sunt cele mai importante cheltuieli deductibile;
• când se plătește impozitul pe profit;
• exemple practice de calcul;
• greșelile pe care firmele le fac cel mai des.

La finalul articolului vei avea o imagine completă asupra modului în care funcționează impozitul pe profit în România în 2026.

Ce este impozitul pe profit?

Impozitul pe profit este un impozit direct datorat statului de către persoanele juridice care sunt încadrate în regimul de impozitare pe profit.

Acesta nu se aplică asupra încasărilor totale ale unei firme, ci asupra profitului impozabil, determinat conform regulilor din Codul Fiscal. Cu alte cuvinte, statul nu taxează cifra de afaceri, ci rezultatul fiscal obținut după ajustarea veniturilor și cheltuielilor conform legislației fiscale. 

În România, cota standard de impozit pe profit este de 16%, aplicată profitului impozabil. 

Impozit pe profit 2026 – cine trebuie să îl plătească?

În 2026, sunt plătitoare de impozit pe profit, în principal:

• societățile comerciale care nu se încadrează în regimul microîntreprinderilor;
• companiile care au ieșit din sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor;
• sucursalele și sediile permanente ale unor companii străine, pentru veniturile impozabile realizate în România;
• alte persoane juridice prevăzute de Codul Fiscal.

În funcție de forma de organizare și de condițiile îndeplinite, o societate poate trece de la regimul microintreprinderilor la impozit pe profit sau invers, dacă legislația permite acest lucru.

Important: impozitul pe profit nu este același lucru cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. În primul caz se taxează profitul fiscal, iar în al doilea se taxează veniturile companiei.

Care este cota de impozit pe profit în 2026?

În prezent, cota generală este:

Această cotă se aplică profitului impozabil rezultat după efectuarea tuturor ajustărilor fiscale prevăzute de lege. 

Cum se calculează impozitul pe profit?

Mulți antreprenori cred că formula este:

Venituri – cheltuieli = profit → 16%

În realitate, lucrurile sunt puțin mai complexe.

Formula corectă este:

Profit contabil

± ajustări fiscale

– venituri neimpozabile

cheltuieli nedeductibile

± alte ajustări prevăzute de Codul Fiscal

= Profit impozabil

Profit impozabil × 16% = Impozitul pe profit

Acesta este motivul pentru care profitul contabil și profitul fiscal pot fi diferite.

Exemplu simplificat de calcul al impozitului pe profit

O societate înregistrează într-un an:

• venituri: 1.000.000 lei
• cheltuieli contabile: 780.000 lei

Profit contabil: 220.000 lei

În urma analizei fiscale se constată:

• cheltuieli nedeductibile: 15.000 lei
• venituri neimpozabile: 5.000 lei

Calculul devine:

220.000 lei + 15.000 lei − 5.000 lei = 230.000 lei profit impozabil

Impozitul datorat:

230.000 × 16% = 36.800 lei

Acest exemplu evidențiază de ce este importantă încadrarea corectă a cheltuielilor și veniturilor din punct de vedere fiscal.

Diferența dintre profit contabil și profit fiscal

Una dintre cele mai frecvente confuzii apare între aceste două concepte.

Profitul contabil

Este rezultatul evidențiat în contabilitate: Venituri − Cheltuieli. Acesta apare în situațiile financiare.

Profitul fiscal

Este profitul utilizat pentru stabilirea impozitului pe profit.

El poate fi mai mare sau mai mic decât profitul contabil deoarece legislația fiscală nu permite deducerea tuturor cheltuielilor și exclude anumite venituri din baza de impozitare. 

Ce venituri intră în calculul profitului impozabil?

În general, intră:

• venituri din vânzarea bunurilor;
• venituri din prestarea serviciilor;
• venituri financiare;
• venituri din chirii;
• venituri din exploatarea activelor;
• alte venituri obținute în desfășurarea activității.

Totuși, Codul Fiscal prevede și o serie de venituri neimpozabile, care nu intră în baza de calcul a impozitului pe profit.

Printre cele mai întâlnite se numără:

• anumite dividende primite de la persoane juridice;
• venituri din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere;
• anumite venituri rezultate din deținerea participațiilor, în condițiile prevăzute de lege. 

Cheltuieli deductibile la impozitul pe profit

Una dintre cele mai importante etape în calculul impozitului pe profit este stabilirea cheltuielilor care pot fi deduse fiscal.

În principiu, o cheltuială este deductibilă dacă este efectuată în scopul desfășurării activității economice și este justificată prin documente. Totuși, Codul Fiscal stabilește reguli speciale pentru anumite categorii de cheltuieli, astfel încât nu toate sunt deductibile integral.

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile se împart în trei categorii:

• cheltuieli deductibile integral;
• cheltuieli cu deductibilitate limitată;
• cheltuieli nedeductibile.

Înțelegerea acestor diferențe este esențială pentru un calcul corect al impozitului pe profit și pentru evitarea ajustărilor fiscale în cazul unui control ANAF.

Cheltuieli deductibile integral

Acestea sunt cheltuielile care se scad integral la determinarea profitului impozabil, dacă sunt efectuate în scopul desfășurării activității.

Printre cele mai întâlnite se numără:

În practică, acestea reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor unei companii.

Cheltuieli deductibile cu limitări

Nu toate cheltuielile pot fi deduse integral. Pentru anumite categorii, legislația stabilește plafoane sau condiții speciale.

Cele mai importante sunt prezentate mai jos.

1. Cheltuieli de protocol

Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita prevăzută de Codul Fiscal, calculată pe baza rezultatului fiscal.

Exemple:

• mese cu partenerii;
• cadouri oferite clienților;
• evenimente de networking;
• produse promoționale care nu intră în categoria materialelor publicitare.

Dacă plafonul este depășit, diferența devine cheltuială nedeductibilă.

2. Cheltuieli sociale

Sunt deductibile în limita prevăzută de legislația fiscală.

Pot include:

• ajutoare acordate angajaților;
• cadouri pentru copii;
• contribuții la diverse evenimente sociale;
• sprijin acordat în situații speciale.

3. Dobânzi și costuri ale îndatorării

Pentru firmele care utilizează credite, legislația stabilește reguli privind deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării.

În anumite situații acestea sunt deductibile doar în limita plafoanelor prevăzute de Codul Fiscal, iar diferența poate fi reportată în anii următori.

Această regulă afectează în special companiile cu finanțări importante.

4. Amortizarea fiscală

Amortizarea contabilă și amortizarea fiscală nu sunt întotdeauna identice. Pentru calculul impozitului pe profit se utilizează amortizarea fiscală, determinată conform regulilor din Codul Fiscal.

Diferențele dintre cele două valori reprezintă una dintre cele mai frecvente ajustări fiscale.

5. Provizioane și ajustări pentru depreciere

Nu toate provizioanele înregistrate contabil sunt deductibile. Deductibilitatea depinde de natura provizionului și de condițiile prevăzute expres de legislația fiscală.

Cheltuieli nedeductibile

Aceste cheltuieli nu reduc profitul impozabil, chiar dacă sunt înregistrate în contabilitate.

Printre cele mai frecvente se numără:

Aceste sume trebuie adăugate înapoi la profitul contabil atunci când se stabilește profitul impozabil.

Exemplu practic privind cheltuielile deductibile

O societate înregistrează următoarele cheltuieli într-un exercițiu financiar:

• salarii: 320.000 lei
• chirie: 60.000 lei
• utilități: 22.000 lei
• Google Ads și Facebook Ads: 48.000 lei
• amenzi ANAF: 8.000 lei
• protocol peste plafon: 12.000 lei
• cheltuieli personale ale administratorului: 15.000 lei

Primele patru categorii sunt, în mod obișnuit, deductibile dacă sunt efectuate în interesul activității și susținute cu documente.

În schimb:

• amenzile nu sunt deductibile;
• partea din protocol care depășește plafonul legal este nedeductibilă;
• cheltuielile personale ale administratorului nu sunt deductibile.

Astfel, la calculul profitului impozabil, aceste sume se adaugă la profitul contabil, ceea ce conduce la un impozit pe profit mai mare.

Pierderea fiscală și recuperarea acesteia

Dacă într-un an fiscal cheltuielile deductibile depășesc veniturile impozabile, rezultă o pierdere fiscală.

Aceasta nu se pierde automat. Conform regulilor fiscale aplicabile, pierderea poate fi recuperată în anii următori, în condițiile și limitele prevăzute de Codul Fiscal. Recuperarea se face pe baza profiturilor impozabile viitoare și respectând perioada și procentul de recuperare stabilite de legislație.

Acest mecanism este important pentru companiile aflate în faza de investiții sau care au avut un an dificil din punct de vedere financiar.

Greșeli frecvente în calculul impozitului pe profit

În practică, cele mai des întâlnite erori sunt:

• considerarea tuturor cheltuielilor drept deductibile;
• lipsa documentelor justificative;
• neactualizarea regulilor fiscale aplicabile;
• confuzia dintre amortizarea contabilă și cea fiscală;
• înregistrarea cheltuielilor personale pe firmă;
• calcularea impozitului pornind exclusiv de la profitul contabil;
• omiterea ajustărilor fiscale și a pierderilor fiscale reportabile.

O evidență contabilă riguroasă și consultarea periodică a unui specialist fiscal pot reduce semnificativ riscul unor diferențe constatate în urma unui control.

Când se plătește impozitul pe profit?

Una dintre cele mai frecvente întrebări este: „Când se plătește impozitul pe profit?”

Răspunsul depinde de sistemul de declarare aplicabil companiei.

În România, majoritatea contribuabililor plătitori de impozit pe profit declară și plătesc impozitul trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului.

Astfel, termenele sunt, în mod obișnuit:

* Pentru contribuabilii care aplică sistemul standard, termenul de definitivare și declarare anuală este, în general, 25 martie al anului următor, conform Codului Fiscal. Unele categorii de contribuabili pot avea reguli speciale.

Este important ca firmele să urmărească eventualele modificări legislative, deoarece termenele și obligațiile declarative pot fi actualizate.

Cum se declară impozitul pe profit?

Obligațiile fiscale nu se rezumă doar la plata impozitului. Companiile trebuie să depună și declarațiile fiscale corespunzătoare. 

Principala declarație este Declarația 101 – Declarație privind impozitul pe profit.

Aceasta conține:

• veniturile fiscale;
• cheltuielile deductibile;
• cheltuielile nedeductibile;
• veniturile neimpozabile;
• pierderile fiscale reportate;
• profitul impozabil;
• impozitul datorat.

În practică, datele din Declarația 101 trebuie să fie în concordanță cu evidența contabilă și cu celelalte declarații fiscale depuse de companie.

Exemplu complet de calcul al impozitului pe profit

Să presupunem următoarea situație.

O societate comercială înregistrează într-un an:

Rezultă:

Profit contabil = 450.000 lei

În urma analizei fiscale se identifică:

• venituri neimpozabile: 20.000 lei
• amenzi: 6.000 lei
• cheltuieli personale: 14.000 lei
• protocol nedeductibil: 10.000 lei

Calculul profitului impozabil:

Profit contabil 450.000 lei + Amenzi 6.000 lei + Cheltuieli personale 14.000 lei +Protocol nedeductibil 10.000 lei − Venituri neimpozabile 20.000 lei = 460.000 lei profit impozabil

Impozitul datorat:

460.000 × 16% = 73.600 lei

Acesta este mecanismul utilizat pentru stabilirea impozitului pe profit.

Recomandări pentru un calculcorect al impozitului pe profit

Pentru a evita erori și ajustări fiscale, este recomandat să:

• păstrezi toate documentele justificative;
• verifici periodic încadrarea cheltuielilor din punct de vedere fiscal;
• urmărești modificările legislative;
• reconciliezi periodic evidența contabilă cu evidența fiscală;
• consulți un contabil sau un consultant fiscal atunci când apar tranzacții complexe.

Un calcul corect reduce riscul unor diferențe constatate în cadrul unui control fiscal și ajută compania să își gestioneze mai bine fluxul de numerar.

Cele mai comune cheltuieli și tratamentul lor fiscal la calculul impozitului pe profit

Important: Tratamentul fiscal poate depinde de circumstanțele concrete ale fiecărei tranzacții și de respectarea condițiilor prevăzute de Codul Fiscal. Tabelul de mai jos prezintă cele mai întâlnite situații.

Cum interpretezi tabelul?

✅ Deductibilă – cheltuiala reduce profitul impozabil dacă este efectuată în scopul activității economice și este susținută cu documente justificative.

⚠️ Deductibilă limitat / condiționat – deductibilitatea depinde de plafoanele, condițiile sau regulile speciale prevăzute de Codul Fiscal.

❌ Nedeductibilă – cheltuiala nu reduce profitul impozabil și va fi adăugată la calculul rezultatului fiscal.

Întrebări frecvente despre impozitul pe profit (FAQ)

Ce este impozitul pe profit?

Este un impozit aplicat asupra profitului impozabil realizat de persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit.

Care este cota de impozit pe profit în 2026?

În prezent, cota standard este de 16%.

Cum se calculează impozitul pe profit?

Se pornește de la profitul contabil, care se ajustează cu veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile și celelalte elemente prevăzute de Codul Fiscal. Asupra profitului impozabil rezultat se aplică cota de 16%.

Care este diferența dintre profit contabil și profit fiscal?

Profitul contabil rezultă din evidența contabilă, în timp ce profitul fiscal este determinat conform regulilor fiscale și reprezintă baza de calcul pentru impozitul pe profit.

Ce sunt cheltuielile deductibile?

Sunt cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice și recunoscute fiscal, integral sau în anumite limite, conform legislației.

Care sunt cele mai întâlnite cheltuieli deductibile?

Printre cele mai frecvente se numără:

• salariile;
• chiria;
• utilitățile;
• serviciile de contabilitate;
• serviciile juridice;
• publicitatea și marketingul;
• transportul;
• amortizarea fiscală.

Ce cheltuieli nu sunt deductibile?

Exemple:

• amenzile;
• cheltuielile personale;
• cheltuielile fără documente justificative;
• anumite cheltuieli de protocol care depășesc plafonul legal.

Când se plătește impozitul pe profit?

În general, trimestrial, până la data de 25 a primei luni după încheierea trimestrului, iar regularizarea anuală se efectuează conform termenelor prevăzute de Codul Fiscal.

Cine plătește impozit pe profit?

Societățile comerciale încadrate în acest regim de impozitare și alte persoane juridice prevăzute de legislația fiscală.

Se aplică impozitul pe profit asupra cifrei de afaceri?

Nu. Impozitul se calculează asupra profitului impozabil, nu asupra veniturilor totale.

Se poate recupera pierderea fiscală?

Da. În condițiile prevăzute de Codul Fiscal, pierderea fiscală poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare.

Este amortizarea deductibilă?

Da, însă deductibilitatea se stabilește potrivit regulilor de amortizare fiscală.

Cine întocmește calculul impozitului pe profit?

De regulă, contabilul societății sau un consultant fiscal, pe baza evidenței contabile și a prevederilor Codului Fiscal.

Facilități fiscale și credite fiscale pentru plătitorii de impozit pe profit

Pe lângă deducerea cheltuielilor eligibile, legislația fiscală din România oferă și o serie de facilități fiscale care pot reduce valoarea impozitului pe profit datorat.

Aceste mecanisme sunt concepute pentru a încuraja investițiile, cercetarea, inovarea și implicarea companiilor în proiecte cu impact social. Pentru firmele care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, facilitățile fiscale pot conduce la economii importante și la o utilizare mai eficientă a resurselor financiare.

În continuare, prezentăm cele mai importante facilități disponibile pentru plătitorii de impozit pe profit.

Creditul fiscal pentru sponsorizări

Companiile plătitoare de impozit pe profit pot redirecționa o parte din impozitul datorat către organizații eligibile, prin acordarea de sponsorizări, burse private sau susținerea unor entități nonprofit înscrise în registrele prevăzute de lege.

Este important de reținut că sponsorizarea nu reprezintă o cheltuială deductibilă la calculul profitului impozabil. În schimb, aceasta poate reduce direct impozitul pe profit datorat, în limita și în condițiile stabilite de Codul Fiscal.

Acest mecanism este cunoscut sub denumirea de credit fiscal pentru sponsorizări și este diferit de simpla deducere a unei cheltuieli.

Exemplu: O companie datorează un impozit pe profit de 120.000 lei. Dacă îndeplinește condițiile legale și efectuează sponsorizări eligibile, o parte din această sumă poate fi redirecționată către beneficiarii eligibili, fără a reprezenta un cost fiscal suplimentar pentru societate.

Deducerea suplimentară pentru activități de cercetare-dezvoltare

Legislația fiscală încurajează investițiile în inovare prin acordarea unei deduceri suplimentare pentru anumite cheltuieli aferente activităților de cercetare-dezvoltare.

În funcție de natura proiectului și de condițiile îndeplinite, societățile pot beneficia de facilități fiscale care reduc baza de calcul a impozitului pe profit.

Această facilitate este utilizată în special de companiile din domenii precum:

• dezvoltare software;
• producție;
• industria farmaceutică;
• inginerie;
• automotive;
• energie;
• cercetare aplicată.

Pentru aplicarea facilității este necesară îndeplinirea criteriilor prevăzute de legislația fiscală și existența documentației justificative.

Facilități pentru profitul reinvestit

Una dintre cele mai cunoscute facilități fiscale este scutirea de impozit pentru profitul reinvestit în anumite active eligibile.

Scopul acestei măsuri este stimularea investițiilor realizate de companii și modernizarea activității acestora.

În funcție de condițiile prevăzute de lege, facilitatea poate fi aplicată pentru investiții în active utilizate în desfășurarea activității economice, cum ar fi anumite echipamente tehnologice sau alte active eligibile.

Pentru a beneficia de această facilitate, societatea trebuie să respecte cerințele privind natura activelor, perioada de utilizare și evidența contabilă.

Recuperarea pierderii fiscale

Deși nu reprezintă un credit fiscal în sensul clasic, posibilitatea de a recupera pierderea fiscală constituie unul dintre cele mai importante avantaje ale regimului de impozitare pe profit.

Dacă o companie înregistrează pierdere fiscală într-un exercițiu financiar, aceasta poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare, în condițiile și limitele stabilite de Codul Fiscal.

Acest mecanism este deosebit de util pentru firmele aflate în faza de dezvoltare, care realizează investiții importante înainte de a deveni profitabile.

Evitarea dublei impuneri

Companiile care obțin venituri din străinătate pot beneficia, în anumite situații, de mecanisme pentru evitarea dublei impuneri.

În funcție de convențiile fiscale încheiate de România și de legislația aplicabilă, impozitul achitat într-un alt stat poate fi recunoscut prin acordarea unui credit fiscal sau prin alte metode prevăzute de lege.

Această facilitate este relevantă în special pentru societățile care desfășoară activități internaționale sau dețin sedii permanente în alte state.

Facilități fiscale pentru reorganizări

În cazul fuziunilor, divizărilor sau al altor operațiuni de reorganizare, Codul Fiscal prevede anumite reguli speciale care permit, în condițiile legii, desfășurarea acestor operațiuni fără generarea imediată a unor obligații fiscale suplimentare.

Tratamentul fiscal depinde însă de tipul reorganizării și de modul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

Cum poți beneficia de facilitățile fiscale?

Aplicarea unei facilități fiscale presupune, de regulă, mai mult decât simpla înregistrare a unei cheltuieli în contabilitate. În cele mai multe cazuri, este necesar să:

• respecți condițiile prevăzute de Codul Fiscal;
• păstrezi documentele justificative;
• poți demonstra că operațiunea îndeplinește criteriile de eligibilitate;
• reflectezi corect tratamentul fiscal în evidența contabilă și în declarațiile fiscale.

În lipsa acestor elemente, autoritățile fiscale pot respinge aplicarea facilității în cadrul unui control.

Întrebări frecvente despre facilitățile fiscale

Sponsorizările sunt cheltuieli deductibile?

Nu. Sponsorizările nu reduc profitul impozabil, însă pot diminua impozitul pe profit datorat prin mecanismul creditului fiscal, în condițiile prevăzute de lege.

Profitul reinvestit este întotdeauna scutit de impozit?

Nu. Facilitatea se aplică doar investițiilor și activelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația fiscală.

Pot aplica mai multe facilități fiscale în același an?

Da, în anumite situații este posibilă aplicarea mai multor facilități fiscale, dacă sunt respectate condițiile specifice fiecăreia și nu există restricții privind cumulul acestora.